Inchirieri apartamente Bucuresti

In funcţie de regiunea biogeografică din care provin, de habitatul în care trăiesc în mod natural, plantele folosite la noi pentru decorarea interioarelor au cerinţe ce variază de Ia specie la specie. Lumina şi temperatura mediului ambiant, cantitatea şi calitatea aerului, calitatea solului sunt principalii factori de care plantele au nevoie pentru o bună dezvoltare. în plus, au nevoie de multă dragoste. Fără dragoste, departe de mediul lor natural, nu vor putea supravieţui pentru mult timp.

Atenţie, însă, nu le sufocaţi! Se întâmplă uneori, ca iubind o plantă, sa-i oferim in exces apă, lumină ori îngrăşăminte. Nu facem însă decât să o distrugem.

Lumina este factorul indispensabil pentru sinteza substanţelor organice (fotosinteză). Cantitatea şi calitatea luminii variază în funcţie de vârsta lor, de starea de vegetaţie, de starea de sănătate, precum şi de ceilalţi factori de mediu (temperatura, umiditatea atmosferică etc). în general, doar plantele cu frunze cerate, gri-argintii, rezistă foarte bine în locuri cu soare direct. Cele mai multe însă, deşi au nevoie de lumină, nu suportă atingerea directă a razelor soarelui.

Temperatura trebuie corelată cu lumina şi umiditatea, în general, în perioada de creştere şi de înflorire plantele au nevoie de temperaturi mai ridicate, comparativ cu perioada de repaus. Oricât de multă căldură ar necesita, nu trebuie niciodată amplasate în apropierea sobelor, caloriferelor etc. Pentru unele plante, ca să înflorească, este esenţial să existe o diferenţă de temperatură între zi şi noapte.

Este cazul uneia dintre cele mai cultivate plante de interior - trandafirul chinezesc {Hibiscus rosa-sinensis).

Acesta nu înfloreşte corespunzător dacă nu este scos afară în timpul verii, pentru a „simţi" diferenţa de temperatură între zi şi noapte. De asemenea, cactuşii înfloresc corespunzător numai dacă pe perioada de iarnă sunt păstraţi la temperaturi de până la 5 °C.

 

Citricele încep să înflorească când temperatura mediului ambiant este de 14-17 °C De aceea este greu să ne bucurăm de florile unui lămâi dacă-1 vom ţine numai în sufragerie, la circa 20-22 °C
Fără apa, desfăşurarea proceselor vitale din corpul unei plante este imposibilă. Ca şi în cazul altor factori, cantitatea de apă cu care se udă o plantă depinde de originea plantei respective, de starea ei de vegetaţie şi sănătate, de cantitatea şi calitatea celorlalţi factori de mediu.

Câteva reguli generale trebuie respectate în udarea plantelor: plantele cu tulpini ori frunze suculente au nevoie doar de puţină apă; plantele cu frunze mari, ce provin din păduri pluviale, necesită cantităţi sporite de apă; plantele cu rizomi, tubercului au nevoie de perioade de repaus, când udările se sistează. Recomandăm ca udările să se facă seara târziu, astfel încât dimineaţa, când procesele fiziologice din corpul plantei sunt mai intense, deja planta să dispună de apa necesară. întotdeauna se va folosi apă la temperatura mediului ambiant.

Apa foarte rece poate produce şocuri finalizate cu pierderea frunzelor.

Sigur, cea mai potrivită apă pentru udare este cea de ploaie sau cea rezultată în urma topirii zăpezii.

cazare regim hotelier Bucuresti  

Cum însă nu este mereu disponibilă, recomandăm ca apa de robinet, înainte de a fi folosită, să fie lăsată câteva zile într-un vas descoperit pentru a se decanta sărurile minerale şi a se degaja clorul conţinut. Menţionăm ca unele plante exotice nu suportă clorul din apă, aşa cum altele nu suportă calcarul. Udarea se face prin turnarea apei în ghiveci, la marginea acestuia, nu pe plantă. în cazul speciilor cu rădăcini şi tulpini sensibile la exces de apă, udarea se va face în tăviţa în care este aşezat ghiveciul.